Primul lucru bun la concertele de anul nou din România e că nu se copiază tradiţia vieneză A la carte ci programul variază mult.
De exemplu la Bucureşti, "concertul de anul nou" al Filarmonicii George Enescu, care a avut loc în 9 şi 10 Ianuarie (la Ateneu concertele fiind mereu prezentate de două ori) a inclus lucrări de Richard Strauss (care nu este înrudit cu Strauss - compozitorii de valsuri) şi de-asemenea o compoziţie a dirijorului, Jin Wang, o piesă cu valsuri diverse. O lucrare nouă e o idee foarte binevenită pentru o astfel de ocazie: an nou - piesă nouă; doar că aceasta fiind un vals, scris într-un caracter cunoscut, nu a adus un element foarte evident de noutate. Prima parte a concertului a fost interpretarea suitei de orchestră din opera Cavalerul Rozelor, o lucrare fantastică, expresivă şi foarte antrenantă, o muzică deplină şi pe gustul tuturor; apoi a urmat Ultimele patru cântece, tot de Richard Strauss - o colecţie de lied-uri pentru soprană şi orchestră, care se potriveşte într-un concert de anul nou precum popa în discotecă; poate pare o opinie cinică, dar poeziile similare cu Bacovia sau Edgar Allan Poe care vorbesc cu precadere despre moarte, este total opusul la ceea ce doreşte un om tipic să simtă la început de an nou. Din fericire partea a 2-a a fost plină de piese vesele de Strauss (de data asta Johann şi clanul valsurilor) şi încântătorul vals de an nou, al dirijorului, deci nu a plecat nimeni deprimat acasă, decât dacă au stat doar la prima parte.
La Filarmonica Transilvania din Cluj s-a interpretat, spre bucuria oameniilor exasperaţi de prea multe valsuri, doar 3 lucrări de Johann Strauss, s-au mai interpretat piese cu caracter festiv de Bizet, Ceaikovski şi Bernstein, pe lângă acestea au fost şi alte lucrări, mai puţin festive, dar foarte cunoscute: Pas de deux din Spărgătorul de Nuci de Ceaikovski şi Intermezzo din Cavaleria Rusticana de Pietro Mascagni - două lamente care se potrivesc mai degrabă în concert cu Ultimele patru cântece de R.Strauss decât cu valsuri de J.Strauss. În partea a 2-a a programului s-au interpretat fragmente din muzică de film şi muzică pop, din care patru în formula: dirijor interpret (dirijorul cântă la un instrument în timp ce este acompaniat) plus orchestra, la una din acestea a cântat la oboi, la alte 3, la saxofon sopran... Paul McCartney şi Celine Dion sunt autorii a două din aceste piese. Sunt sigur că mulţi melomani, fie ei oricât de novice în cunoaşterea muzicii, preferă să asculte muzica pop şi muzică de film într-un cadru separat de muzică cultă precum operele de artă ale lui Ceaikovski, Mascagni, Bizet şi Johann Strauss.
Iată programul concertului de la Cluj:
- Johann Strauss, fiul - Accelerationen Walzer
- Ceaikovski - Polonaise din opera Evgheni Oneghin
- Ceaikovski - Pas de deux din baletul Spărgătorul de nuci
- Johann Strauss, fiul - Polka Tunete şi fulgere
- Georges Bizet - Farandole din L’Arlesienne
- Pietro Mascagni- Intermezzo din opera Cavalleria rusticana
- Johann Strauss, fiul - Polka rapidă Éljen a Magyar!
- Piotr Ilici Ceaikovski - Dans spaniol din baletul Lacul lebedelor
- Ennio Morricone - Gabriel’s Oboe din filmul The Mission (Adrian Petrescu Oboi)
- John Williams - Raiders March din filmul Raiders of the Lost Ark
- Jean Jacques Goldman - La mémoire d’Abraham (Adrian Petrescu Saxofon sopran)
- Paul McCartney - Yesterday (Adrian Petrescu Saxofon sopran)
- Céline Dion - That’s the way it is (Adrian Petrescu Saxofon sopran)
- Leonard Bernstein - Mambo din suita West Side Story
- Michael Kamen - Prince of Thieves din filmul Robin Hood
Alegerea acestui program e scuzată doar de faptul că sala de concerte e plină la astfel de evenimente: muzică de film, comercială, şi este de-asemenea o unealtă folosită pentru a aduce noi spectatori în sălile de concerte - dar nu ştiu cât de eficientă este această metodă pentru creşterea numărului de auditori anuali al acestei instituţii, cineva care vine să asculte muzică de film, nu va simţi automat nevoia să asculte Simfonia a 3-a de Mahler. La Viena concertele de anul nou se fac la cel mai înalt nivel artistic, dirijorul invitat fiind de regulă unul dintre cei mai proeminenţi la nivel global.
Orchestrele private se pare că au găsit o reţetă de succes şi fără compromisuri, în mod surprinzător. De 7-8 ani încoace apar tot mai multe orchestre înfiinţate în mod privat de diverşi artişti profesionişti şi susţin concerte de succes atât în ţară cât şi în străinătate. Un astfel de exemplu este Bucharest Symphony Orchestra care au avut un concert de an nou în data de 30 Decembrie, la Sala Radio din Bucureşti, cu un program foarte bine gândit:
- J. Strauss – Uvertura la Opereta “Liliacul”
- P. I Ceaikovski – Valsul Florilor din ””Spargatorul de nuci”
- P. I Ceaikovski – Valsul din Opera “Evgheni Oneghin”
- G. Rossini – Uvertura “Cotofana Hoaţă”
- J. Brahms – Partea a III-a din Simfonia nr. 3/Vă place Brahms?
- J. Brahms – Dans ungar nr. 1 si nr. 5
- D. Schostakovich – Vals din Suita de Jazz nr. II
- J. Sibelius – Valse Triste
- M. de Falla – Dansul Focului
- I. Ivanovici – Valsul “Valurile Dunării”
- A. Khachaturian – Adagio din baletul Spartacus
- A. Khachaturian – Vals din Suita “Masquerade”
- S. Prokofiev – “Montague & Capulet” din Suita “Romeo & Julieta”
- R. Wagner – “Cavalcada Walkiriilor”
Pe cât e de divers pe atâta este de incitant. Nu e prea încărcat cu Strauss. Mişcarea a 3-a din simfonia a 3-a fiind lentă şi tragică în mare parte, pare un pic forţată în program. Partea 3-a din simfonia a 2-a ar fi fost mult mai propice programului de anul nou, fiind vioaie şi de-asemenea plină de expresivitate.
Notes&Ties, cea mai proeminentă orchestra privată din Cluj, a adus în concertul Note de An Nou un repertoriu foarte divers, de la Mozart, la Haciaturian la Sabin Păuţa.
- Mozart - Uvertura la Nunta Lui Figaro
- Mozart - partea 1 din Concertul pentru Pian nr.20 in re minor
- Borodin - Dansurile Polovţiene din opera Cneazul Igor
- Mascagni - Intermezzo din Cavaleria Rusticana
- Sabin Păuţa - Russian Medley
- (supriza) Johann Strauss II - Fliedermaus Overture
- Iosif Ivanovici - Valurile Dunării
- Richard Strauss - Vals din suita Rosenkavalier
- Haciaturian - Vals din suita Mascarada
- Johann Strauss II - La Vanatoare
- Johann Strauss II - Mars Persan
- Johann Strauss II - Tunete si fulgere
- Johann Strauss II - Radezki March
- o atmosferă de sărbătoare - decor, costumaţii de sărbătoare, eventual ţinută sugerată pentru public - face o diferenţă enormă, timp şi spaţiu de socializare.
- muzică de calitate - dacă nu este în mod specific muzică de film sau comercială ar trebui păstrate piesele din repertoriul consacrat
- muzică care celebrează tradiţia relevantă spectatorilor, dacă valsul e un simbol în Viena, Rapsodiile Române de Enescu, Dansurile Româneşti de Bartok, Dansurile Româneşti de Theodor Rogalski şi alţi compozitori precum Marţian Negrea sau Constantin Silvestri.
- un balans între compozitori de referinţă de pe glob dar fără lipsa lui unui vals de Strauss, un dans slavon de Dovrjak, o uvertură italiană şi unei piese cu solist (fie acesta cântăreţ, violonist, pianist, etc).